ADIO? NU, doar „La revedere”!

Posted: 10 Iunie 2011 in Diverse
Etichete:, , , , , , , , , , , , , ,

Fericire, Tristeţe….Zâmbete, Lacrimi… Competiţie, Unitate…Iubire, Despărţire…Extaz, Agonie…Emoţie, Reuşită…cam aşa s-ar putea descrie, pe scurt, 4 ani din viaţa mea şi a celorlalţi absolvenţi de clasa a VIII-a, promoţia 2010-2011. Anii de gimnaziu. Au trecut. Dar de ce? Acum, când clasele de a VIII-a erau mai unite ca niciodată. Acum, când aveam nevoie mai puţin de această despărţire, chiar dacă nu e pentru totdeauna. E simplu: pentru că aşa trebuia să fie. Drumurile noastre se despart, însă nu pe veci. Liceul nu este decât o cale de a ne aminti tot ce ne-a dat mai frumos şcoala generală. Însă, oricât de mult am încerca să găsim o parte frumoasă, despărţirea rămâne despărţire. Memoria ne va tresări de îndată ce vom trece pe lângă şcoală şi ne vom aminti lucruri precum: „uite, în banca aia am stat!”, „pe holul ăla am avut primul sărut!”, „în sala aia de sport am câştigat campionate!”,  „în clasa aia am învăţat atâţia ani!”, „pe poarta aia intram eu în fiecare dimineaţă!”, ” cu profa aia, aia şi cealaltă am studiat!”… şi aşa mai departe. E adevărat, amintiri de genul acesta vor apărea şi la liceu, şi vom avea parte de ele. Dar cele din liceu vor fi cu totul altceva. La o altă vârstă, când gândim mai sus, iubim cu mai multă pasiune, trăim un test sau o teză la intensitate mai mare… dar asta nu înseamnă neapărat că acestea vor fi mai presus decât cele din şcoala generală (sau poate, cine ştie…). Nimic nu poate înlocui amintirile din gimnaziu, colegii din gimnaziu, toate lucrurile plăcute din gimnaziu… Credeţi-mă, deşi încerc să găsesc o parte bună în faptul că părăsesc şcoala generală, nu reuşesc. Asta e, părăsim din păcate această perioadă a vieţii (deşi o părăsim cu o încărcătură mare de amintiri), urmând să ne îndreptăm spre liceu. Însă, înainte de toate, haideţi să rememorăm câteva dintre ultimele amintiri pe care le avem din clasa a VIII-a.

          „Cursul festiv”

Miercuri, 8 Iunie 2011, ora 16:00. Cum să îl descriu în cuvinte…absolut superb. Foarte bine pus la punct, în cel mai mic detaliu. Rând pe rând, câte un profesor a spus un gând bun pentru noi, cei care părăsim şcoala generală, printre ei numărându-se doamna director adjunct Luminiţa Moldovan sau domnul profesor de sport Bianu Călin, între discursuri fiind expuse slideshow-uri cu clasele a VIII-a. Şi, surpriză, după domnul Bianu, am urmat eu! Ştiam că va trebui să ţin un discurs, în calitate de reprezentant al revistei Clopoţel. Sau, cel puţin aşa cred… După ce, pe toată perioada cursului festiv, nu mi-am luat ochii din acea foaie până a venit rândul meu, s-a întâmplat să mă încurc. Baftă, baftă, succes, asta am auzit pe drumul spre locul unde trebuia să ţin discursul. Dar inevitabilul s-a produs. Am început să vorbesc. De ce nu se aude? Ah, da, am uitat să pornesc microfonul. Am motivat cu lipsa de experienţă. Încep…ce repede a trecut perioada din şcoală, vine liceul….şi, pauză. Normal, era greu să citesc de pe foaia aia! Într-o fracţiune de secundă, am vorbit ceva despre o listă, cu lucruri pe care le-am învăţat în generală, cred… moment în care mi-am revenit. Şi, spre surprinderea mea, am primit ceva aplauze. Din politeţe sau din altă pricină, cine ştie… apoi discursul a continuat bine, până la final. Pentru cei interesaţi, discursul îl puteţi lua de aici.  Nu am rostit cuvânt cu cuvânt, dar acesta e textul pe care trebuia să îl rostesc. Apoi au urmat alte slide-uri, foarte frumos realizate, după care a urmat festivitatea de premiere. O festivitate care a decurs bine, cu multe premii şi multe diplome de excelenţă pentru unii elevi. Apoi…un moment pe care cu greu îl voi uita (asta dacă îl voi uita). Unul dintre domnii profesori de sport (nu îi dau numele, că poate citeşte şi se supără) a realizat o fază foarte amuzantă. A ţinut să ne arate o foaie, cu o semnătură. Cred că era de la Obama, pentru că a ţinut morţiş să o arate. „Iată, iată aici semnătura!” Epic. Apoi alte diplome pentru fetele din echipa de handbal a şcolii (Felicitări!!), după care festivitatea s-a terminat. În opinia mea, reuşită. De ţinut minte. Dar ce urmează după asta? Banchetul!

          „BANCHETUL”

Joi, 9 Iunie 2011, ora 15:30. Locaţia: restaurantul Ursul Negru. Vremea: ploioasă. Mai bine decât să fie extrem de cald. Momentul în care aniversăm terminarea gimnaziului şi ne luăm, oficial sau nu, „la revedere” (NU ADIO!) unii de la alţii sau de la profesori. Vestimentaţii extraordinare, atât din partea profesorilor (foarte eleganţi!) , cât şi din partea fetelor (foarte elegante, felicitări, aţi arătat toate foarte bine!) sau băieţilor (nici voi nu v-aţi lăsat mai prejos!).  Am intrat, ne-am pus la masă, iar acolo am remarcat un lucru foarte interesant. Pe un ecran, a apărut un slideshow foarte interesant. În ordinea claselor, fiecare elev din fiecare clasă a fost prezentat, în 8-10 poze, urmând ca apoi să fie prezentat întregul colectiv al clasei. O surpriză, în opinia mea, plăcută. Apoi, bineînţeles, fiecare clasă a făcut poze. Amintiri plăcute de la un banchet superb. După aceea, la dans! Recunosc, la început am fost extrem de timid. Nu am mai dansat de…ani de zile. Nici măcar nu ştiam cum să dansez. Am decis că îi voi privi pe ceilalţi. Apoi am început să mă gândesc: ce le voi spune prietenilor sau, mai grav, copiilor? „Păi, m-am distrat grozav la banchetul de absolvire al claselor a VIII-a. Muzica a fost bună, iar eu am stat pe scaun toată seara.” Aiurea, nu? Şi, până la urmă, învăţ eu să dansez, ce Dumnezeu! Bine, gata, merg să dansez. Din păcate, stilul de muzică s-a schimbat, şi nu doar de la dance la rap, sau ceva genul acesta. Muzică populară şi manele. OK, dar nu prea. Ce n-aş da să fie muzică bună din nou…şi Dumnezeu m-a ascultat. „Gata, hai la dans” mi-am spus. A mers mai greu la început, dar, pe parcurs, a fost din ce în ce mai bine, cred…am simţit că „Îmi place, place, place”, mă simţeam ca la „20” de ani cu Voltaj (deşi am doar 14), am strigat din adâncul sufletului „YA BB, YA BB, YA BB”… şi aşa mai departe. Deja era altceva. Mă simţeam în largul meu. Îmi călcasem orgoliul în picioare. Am dat la o parte orice barieră, orice mă oprea să dansez. Şi cred că a ieşit bine, până la urmă. A fost o atmosferă superbă. Cele mai tari hituri ale momentului, pe alocuri fiind introdusă „în peisaj” şi muzică lentă. Momentul de muzică lentă a fost unul surprinzător, dar plăcut pentru mine. Iar, în final, a sosit şi tortul. Tortul, care defapt a fost format din…două torturi! O idee interesantă aleasă pentru torturi. Au fost în formă de carte deschisă, pe ele fiind „inscripţionate” clasa a VIII-a şi promoţia 2010-2011. Apoi, într-o perioadă când ceasornicul indica ora 22:30, am plecat cu toţii acasă. Cu păreri de rău, cu zeci de întrebări şi mii de răspunsuri în minte, cu fericire şi tristeţe, zâmbete şi lacrimi…

Toate acestea ne vor rămâne pe veci întipărite în memorie. Pe lângă ele, alte câteva mii de amintiri. Ne vom maturiza, vom deveni adulţi, vom avea şi noi, la rândul nostru, copii, care vor trece şi ei prin şcoala generală, la fel cum şi părinţii noştri au trecut prin această perioadă…amintirile lor, amintirile noastre, amintirile copiilor noştri, fiecare sunt şi vor fi unice în felul lor. Noi ne vom mai întâlni. Azi, mâine, săptămâna viitoare, la anul sau peste zeci de ani, rememorând clipe din acest moment al vieţii care tocmai a trecut. Ne vom mai întâlni, şi de aceea nu vă spun „Adio”, ci vă spun „La revedere!”.

Anunțuri
Comentarii
  1. niko spune:

    Ehh.. nu la 22:30 am plecat , tu ai plecat la 22:30 noi la 24:00 :)))

    • Raul Săran spune:

      Eu la 22:30 am plecat de la banchet, pentru că atunci s-a terminat…voi, cine ştie de unde aţi plecat…oricum, sper că v-aţi distrat acolo unde aţi fost 😀

  2. Paul Tănase spune:

    Eu nu am mers deloc. 😉

  3. andreea spune:

    raul saran esti un baiat destept uite id meu andreeea.scumpika

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s