2012, iarna, mai către sfârșitul ei: Acum, la final a venit, în sfîrșit și iarna. Și din nou ne-a prins nepregătiți. Orașe atacate de fulgi, sate înghițite de mantia distrugătoare a iernii, și peste toate astea, durerea disperată a unor oameni care nu mai știu, parcă, cum se abordează acest anotimp…

Privim îngroziți la televizor: trenuri ale groazei pierdute în câmpii pierdute și ele în zăpadă. Sate fantomatice din care se mai disting doar vârfurile înghețate ale hornurilor, geruri năprasnice care ne îngheață și răsuflarea din noi. E iarnă, o iarnă tristă și dezarmantă.

Am privit și eu la TV durerea semenilor noștri, care au pierdut lupta cu iarna, fără ca măcar să o ducă. Am privit știri despre oameni prinși în nămeți, pregătiți parcă să își primească, în întunecime, sfârșitul. Am privit apoi gesturi de solidaritate și am admirat dorința sinceră a celor mai mulți români de a ajuta. Și am mai privit, în cadrul știrilor sinistru-tragice, copii care se dădeau cu sania pe acoperișurile caselor devenite cele mai palpitane pârtii, am văzut oameni uniți de greutatea iernii. Am văzut chiar și … o oaie: Un moșuleț se afla pe acoperișul propriei case, alături de o oaie pe care o salvase din grajdul acoperit și el de nămeți. Întrebat de un reporter apocaliptic ce face cu oaia aceea, bătrânelul a răspuns simplu: „- Ce să fac? Mă ajută să curăț zăpada…”. Și atunci am înțeles…

Iarna aceasta a fost cu adevărat o tragedie doar pentru … reporteri. Pentru cei care, forțați de șefii dornici de audiențe, au ajuns … unde era iarna mai mare. Și acolo s-au întâlnit cu oameni care au  luat iarna cu toate greutățile ei, în singurul fel în care o puteau face: cu luciditate. Și, pentru că așa e românul, au scos din tot răul și un bine: solidaritate, unitate și compasiune.

A fost iarnă: grea. Iar televizorul a reușit să ne-o fure. Televizorul, … la televizor nu s-a anunțat ger, ci cod de ger; nu s-au anunțat ninsori ci cod de ninsori; nu s-a anunțat vânt, ci cod de vânt. De necrezut, aşa e? Codul galben a devenit un brand la noi în ţară.  Toată lumea vorbeşte despre asta, însă nimeni nu mai ştie că e iarnă. Cui îi pasă de asta? E cod galben, e mai trendy! Cred că, din 10 oameni pe care i-aş întreba pe stradă ce părere au despre vreme, mai mult ca sigur 4-5 persoane îmi vor aminti că e “cod galben”, că aşa zice tanti/nenea care prezintă ştirile. Încet, dar sigur, codul ia locul anotimpului, iar oamenii nu mai privesc vremea de afară prin prisma a ceea ce vedem noi (cu ochii, cu mintea dar și cu sufletul), ci aşa cum vrea TV-ul să vedem, TV care ce ne aruncă, (cu litere mari pe fond galben, că aşa e la modă şi cu cât e scrisul mai mare, cu atât sare în ochi mai tare privitorilor), fără nicio jenă, codul. Însă ce s-ar fi întâmplat dacă la TV nu s-ar fi spus că este cod galben? Oare atunci am şti să apreciem iarna şi toate bucuriile aduse de acest anotimp? Sau, măcar, am mai privi această situaţie atât de dramatic?  E drept, iarna a fost ceva mai aspră, însă faptul că ninge nu mi se pare atât de dramatic. Marea dramă este codul. Sau, cel puţin, asta vor să ne facă cei de la TV să credem. Iată şi un alt exemplu elocvent.

Acum câteva zile, la TV, un reporter din judeţul Buzău, am impresia, încerca să convingă masele de oameni cât de grea şi cât de odioasă este iarna, spunându-ne că acest anotimp este o tragedie şi o calamitate, că i-a izolat pe oameni, că viaţa acestora era în pericol… În spatele lui, cameramanul a surprins absolute accidental un grup de copii şi de adulţi. Aceştia, culmea, nu înfăţişau niciun dispreţ faţă de iarnă, nici pe departe. Se dădeau cu săniuţa, râdeau…pe scurt, se bucurau de iarnă, uitând de griji. Pentru ei, zăpada căzută era și un prilej de bucurie. În timp ce nenea reporterul se chinuia să detalieze o tragedie… Aşadar, de ce oamenii cred tot ce se spune la TV în loc să se convingă ei, cu ochii lor, dacă TV-ul are sau nu dreptate? De ce iarna este privită la televizor ca o tragedie şi nu ca un prilej de bucurie? De ce se arată doar părţile negative? Dacă iarna nu ar fi fost caracterizată prin coduri, ni s-ar mai fi părut atât de grea? Am impresia că nu contează. Noi să fim sănătoşi, că de restul se ocupă codul…

La ora la care scriu aceste rânduri, la TV e cod galben de ninsori; iar afară, pe geam, este o ninsoare ca în povești, cu fulgi mari și frumoși. Cerul roșiatic e luminat de nea, iar senzația care mă cuprinde e aceea de liniște și pace. Da, e grea iarna, pentru unii a fost chiar împlinirea unui blestem, dar în sfârșit, anul acesta am avut parte de … iernile de altădată…

Melodia va fi inclusă pe noul album al trupei, numit “Love Affair”. Materialul discografic va conţine 11 piese şi va fi lansat oficial în data de 24 februarie, în cadrul unui concert la Sala Polivalentă.

Nu mai avem timp de nimic…oare mai avem timp să trăim?

După toate acestea, mai rămâne o întrebare: de ce? De ce oamenii nu mai au timp de nimic?

În finala probei de dublu mixt a turneului Australian Open, românul Horia Tecău şi americanca  Bethanie Mattek-Sands, cap de serie numărul 8,  s-au impus în faţa perechii formate din Elena Vesnina (Rusia) şi Leander Paes (India), cu scorul de 6-3, 5-7 şi 10-3 în setul decisiv, după un meci care a durat 102 minute.

Meciul a început cum nu se putea mai bine pentru perechea Tecău – Mattek-Sands. În doar 31 de minute, aceştia au câştigat primul set, ca apoi să se impună în cel de-al doilea cu scorul de 4-2. Din nefericire pentru perechea românului, o ploaie a întrerupt temporar partida, fapt care a fost benefică pentru perechea Vesnina-Paes, care s-a impus cu scorul de 7-5. Însă în super tie-break, perechea româno-americană, dornică de victorie, a lăsat greşelile deoparte şi s-a impus cu scorul de 10-3.

Este primul titlu Grand Slam din cariera celor doi câştigători. Însă pentru Horia Tecău, aceasta nu este prima finală a unui turneu Grand Slam. Acesta a mai jucat două finale de Wimbledon, proba de dublu masculin, în 2010 şi 2011, alături de suedezul Robert Lindstedt, însă ambele jocuri au fost pierdute.

Era şi timpul ca tenisul românesc să obţină performanţe mai mari decât speranţe şi iluzii. Felicitări, Horia Tecău şi Bethanie Mattek-Sands!

Acum încercaţi să vă imaginaţi cum ar fi viaţa fără picioare. Nu ne-am mai putea deplasa, n-am mai putea dansa, fugi…

Viaţa fără aceste membre ar fi extrem de grea, nu-i aşa? Acum gândiţi-vă cum ar fi viaţa dacă nu am avea nici mâini, nici picioare! Un calvar, o mare greutate, ceva care ţine de domeniul imposibilului, am putea spune. Însă există un om care, în ciuda acestor lucruri, este fericit.

 
Cine este Nick Vujicic?

Nicholas James Vujicic, pe numele său complet, este un predicator. Însă este unul ceva mai diferit decât ceilalţi. Din păcate, acesta a fost născut cu sindromul Tetra-amelia, o afecţiune extrem de rară, caracterizată prin lipsa celor 4 membre. Totuşi, acest om a găsit puterea de a trece peste acest handicap şi a găsit puterea să spună “sunt fericit”. A înfiinţat fundaţia “Life Without Limbs (Viaţă Fără Membre) la vârsta de 17 ani. Acesta a ţinut discursuri în toată lumea despre persoanele cu dizabilităţi, speranţă şi nu în ultimul rând, găsirea sensului în viaţă. Cu o atitudine pozitivă, acest om îi învaţă pe cei ce îl ascultă să nu renunţe niciodată!

Am decis să vă prezint câteva video-uri cu acesta. Pe mine omul acesta m-a impresionat enorm:

Mai multe detalii despre Nick puteţi găsi pe site-ul fundaţiei, şi pe pagina de Facebook.

Acest om, în ciuda handicapului său, găseşte puterea să spună: “Iubesc să-mi trăiesc viaţa, sunt fericit”! Noi, ceilalţi, de ce n-am putea?

Ce este SOPA?

Stop Online Privacy Act. Legea “Opriţi Pirateria Online”. SOPA este un proiect de lege care permite guvernului american să închidă orice site care furnizează filme, muzică sau jocuri piratate. Pe scurt, ei vor să protejeze  companiile care au de pierdut o mulţime de bani atunci când cineva descarcă ceva de pe Internet, mai mult sau mai puţin legal. Dacă se apropă, nu vom mai avea Wikipedia sau Youtube, spre exemplu. Un aspect foarte controversat al SOPA este clauza “anti-circumventie”, care permite pedepsirea oricărui site care arată cum pot fi “ocolite” prevederile legale. Deci dacă site-uri precum Google sau Facebook permit circulaţia liberă de informaţii…vor deveni istorie.

Site-urile de blogging pot avea şi ele de suferit. Dacă se demonstrează că o parte a site-ului pe care îţi păstrezi blogul a facilitat distribuirea de materiale ce încalcă drepturile de autor…adio!

Deci cred că vă daţi seama.

Ce este PIPA?

PIPA reprezintă Protect IP Act, sau “Legea pentru protecţia IP-ului”. Este cam acelaşi lucru cu SOPA.

Ce este ACTA?

Anti Counterfeiting Trade Agreement, sau Tratatul Comercial Anti-Contrafacere. Dacă acest proiect se aprobă…

…e de rău!

Aceste proiecte se bazează pe 4 elemente:

1. Vor ordona providerilor internet să îşi modifice serverele DNS astfel încât să nu permită propagarea domeniilor de internet din ţările străine care găzduiesc copii ilegale ale fişierelor video, muzicale sau foto. Pentru a înţelege acest lucru trebuie să ştiţi că, în momentul în care tastaţi numele unui site în bara de adrese a browserului, acesta “întreabă” întâi aceste servere DNS care este adresa IP aferentă numelui site-ului şi accesează astfel pagina internet a domeniului. În cazul în care aceste servere DNS nu “propagă” domeniile şi IP-urile aferente domeniilor pe internet, browserul returnează o pagină prin care sunteţi anunţaţi că site-ul nu a fost găsit.

2. Motoarele de căutare precum Google vor fi obligate să modifice rezultatele căutării pentru a exclude site-urile străine care găzduiesc fişiere piratate.

3. Operatorii de plăţi online precum PayPal vor fi obligaţi să închidă conturile site-urilor străine care găzduiesc materiale copiate ilegal.

4. Serverele de publicitate online, precum Google AdSense vor fi obligate să refuze orice reclamă către site-urile care piratează materiale şi să nu plătească pentru publicitatea postată pe aceste site-uri.

Sursa: zf.ro

Pe scurt, SOPA=ACTA=PIPA=cenzură. Ceea ce a pornit cu stoparea pirateriei, a ajuns la un punct critic. Cunoscutul site Megaupload.com, site cu peste 1 miliard de utilizatori, a fost închis, deşi aceste proiecte nu au intrat în vigoare. Google, Facebook, Wikipedia, Twitter, WordPress şi multe alte site-uri cunoscute protestează. Wikipedia a fost închis pentru 24 de ore, în semn de protest.

Hackerii au atacat site-uri care susţin SOPA, printre aceste site-uri numărându-se şi site-urile guvernamentale.

Dacă SOPA, PIPA şi ACTA se aprobă, Internetul nu va mai fi niciodată la fel. Vă puteţi imagina un Internet fără Google, Facebook, Twitter, Yahoo!, Wikipedia sau Youtube? Un Internet pe care nimeni nu mai are libertate de exprimare? Eu nu pot.

Dacă nu doriţi ca libertatea pe care v-o oferă Internetul să devină o amintire, spuneţi NU cenzurării Internetului! NU SOPA, NU ACTA, NU PIPA!

]]> http://raulsaran.wordpress.com/2012/01/21/internetul-este-pe-cale-sa-devina-cenzurat/feed/ 2 sraul96 google-protest wiki-protest no to sopa pipa acta http://raulsaran.wordpress.com/2012/01/19/s-a-lansat-mihai-nesu-foundation/ http://raulsaran.wordpress.com/2012/01/19/s-a-lansat-mihai-nesu-foundation/#comments Thu, 19 Jan 2012 20:38:15 +0000 Raul Săran http://raulsaran.wordpress.com/?p=1149 ]]> Acum mult timp, Mihai Neşu spunea că doreşte să-i ajute pe cei aflaţi în situaţia lui, prin înfiinţarea unei fundaţii  pentru
ajutorarea şi îngrijirea acestora. Iar în data de 16 ianuarie 2012, s-a lansat oficial “Mihai Neşu Foundation”. Într-o conferinţă susţinută la Utrecht, cel poreclit “Bichonul” menţiona faptul că această fundaţie are scopul de a ajuta persoanele cu dizabilităţi să ducă o viaţă cât mai apropiată posibil de cea normală prin tratamente şi recuperări.

Proiectul este gândit pentru zona Bihorului, mai exact oraşul Oradea şi împrejurimile, însă Mihai speră ca raza de acoperire să se lărgească.

La scurt timp după lansare, fundaţia se bucură de sprijinul a numeroşi sponsori.

Conferinţa de presă o puteţi vedea aici. De-asemenea, puteţi vizita site-ul oficial (care este deocamdată în construcţie) şi pagina de Facebook a fundaţiei, pagină care a strâns un număr considerabil de like-uri într-un timp foarte scurt.

Primul eveniment organizat în beneficiul fundaţiei va avea loc în data de 20 februarie, constând într-o gală organizată de clubul olandez FC Utrecht.

De ceva timp, circulă un e-mail cu subiectul “Traian Băsescu demisionează”, şi pretinde că este trimis de Antena 3: contact@antena3.ro. Ulterior postul de televiziune a comunicat faptul că nimeni care face parte din Antene nu a trimis acest e-mail. Dar să revenim la subiect.

E-mailul are următorul conţinut:

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a anuntat public astazi, 16 ianuarie 2012, la ora 12:30, in cadrul unei conferinte de presa de urgenta la Palatul Cotroceni ca va demisiona in decursul saptamanii acesteia.

Presiunile din partea poporului par sa fie motivul, intrucat acesta a mentionat ca “asta este dorinta romanilor, asa ca ma voi supune ei”.
Grupuri masive de oameni vor veni astazi in capitala din toate colturile tarii pentru a sarbatori aceasta victorie.

Vezi aici expresia fetei Elenei Udrea la aflarea vestei.

Pentru mai multe detalii si ultimele noutati de pe scena politica, vizitati antena3.ro.

În momentul în care aţi dat click pe cuvântul “aici”, sunteţi direcţionaţi spre adresa: http://pulsetread.com/udrea-nocomment.jpg.exe. După cum puteţi vedea, aplicaţia, deşi pare a fi în format .jpg, se termină defapt în .exe, ceea ce înseamnă că descărcaţi un fişier executabil. 17 din 42 de antiviruşi pe VirusTotal.com au găsit acest fişier ca fiind infectat.

În caz că aţi fost infectaţi, iată ce puteţi face pentru a scăpa de virus:

1. Descărcaţi Malwarebytes Anti-Malware. Scanaţi PC-ul rapid (sau complet dacă nu funcţionează scanarea rapidă) şi ştergeţi la final infecţiile găsite apăsând “Remove selected”.

2.Desăarcaţi Dr.Web Cureit! şi scanaţi PC-ul:
http://www.freedrweb.com/cureit/?lng=en

SURSA

Despre evenimentele petrecute în ultimele zile, nu comentez nimic. Sper doar că va fi mai bine. Înţelegeţi ce vreţi…

1. Google

Fondat în 1998, de către Larry Page şi Sergey Brin, doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, motorul de căutare arăta cam aşa:

Acesta a fost rezultatul unei investiţii de 100.000 $. Ce a urmat, ştim cu toţii.

2. Yahoo

Yahoo este un motor de căutare fondat de către Jerry Yang şi David Filo. Numele de “Yahoo” provine de la expresia “Yet Another Hierarchical Officious Oracle”. Acesta era Yahoo în 1998:

3. Facebook

De ce a ales Mark Zuckerberg numele de “thefacebook” pentru reţeaua sa socială? Ei bine, pentru a lămuri acest mister, vă recomand să urmăriţi filmul “Reţeaua de socializare”.

4. Twitter

Creată în 2006 de către Jack Dorsey, această reţea de socializare purta iniţial numele de “Twttr”:

pentru ca apoi să primească înfăţişarea cunoscută astăzi şi numele de “Twitter”.

5. Wikipedia

Cea mai mare enciclopedie online, salvarea noastră atunci când avem nevoie de un referat, numiţi-l cum doriţi, pentru că ambele variante se potrivesc. Toate acestea se datorează fondatorilor Jimmy Wales şi Larry Sanger, care au “dat naştere” site-ului în data de 7 Ianuarie 2001.

De menţionat:

- oricine poate adăuga informaţii pe Wikipedia. Atenţie, încercările de a “vandaliza” articole sunt sortite eşecului, fiindcă cei ce la Wikipedia sunt cu ochii pe informaţiile lor.

-Wikipedia în limba română a început în anul 2003, mai exact 12 iulie. Iar la 15 Iulie, Bogdan Stăncescu a primit statutul de administrator şi a început să traducă interfaţa în limba română. Deci, mulţumirile merg spre Jimmy Wales, Larry Sanger, Bogdan Stăncescu şi tuturor celor ce publică informaţii pe acest site!

6. Youtube

Sunt absolut sigur că nu există persoană pe planeta asta care să deţină conexiune la Internet şi să nu fi auzit de Youtube. Acest “gigant” a fost înfiinţat de către  Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim. Numele domeniului “Youtube.com” a fost activat în data de 15 februarie 2005, iar în data de 13 noiembrie 2006, Google achiziţionează compania pentru 1.65 miliarde $. Site-ul este interzis în Tunisia, Thailanda şi Iran, dar şi în Emiratele Arabe Unite (unele pagini). În vremea când nimeni nu anticipa ce avea să urmeze, Youtube avea următoarea “înfăţişare”:

7. Apple

Despre compania înfiinţată de Steve Jobs şi Steve Wozniak am mai vorbit acum ceva timp. Cât despre site…aşa arăta în 1997!

8. Microsoft

Când auzim cuvântul “Microsoft”, automat ne gândim la “Windows” şi la “Bill Gates”. Iar când spunem “Microsoft” spunem defapt “cel mai mare producător de software din lume”. Compania a fost fondată în data de 4 aprilie 1975, de către cunoscutul Bill Gates şi mai puţin cunoscutul Paul Allen. Datorită faptului că în anii ’70 nu exista Internet, compania nu avea pe-atunci site oficial. Însă urma să aibă peste vreo…22 de ani de la înfiinţare.

9. WordPress

Bineînţeles, doar nu era să omit tocmai WordPress-ul. Acestă a apărut în 2003, fiind precursor al b2/cafelog, care era utilizat de 2.000 de bloguri la acea vreme. Aceasta era “platforma” WordPress în 2003:

10. eBay

Pentru cine nu a auzit de eBay, acesta este probabil cel mai mare site de shopping şi comerţ online existent la ora actuală. Compania a fost fondată în anul 1995 de către Pierre Omidyar, iniţial sub numele de “auctionweb”.

11. Amazon.com

Amazon este o altă mare companie de comerţ online, poate chiar cea mai mare, deşi e destul de greu de făcut o comparaţie între Amazon şi mai sus precizatul eBay. Compania este fondată de către Jeff Berzos, în anul 1994, iar în 1995, este lansată şi online. A început cu comerţul de cărţi, ca abia apoi să continue cu alte produse, cum ar fi: DVD-uri, programe de calculator, îmbrăcăminte, electronice, jucării şi altele. Iar acesta era Amazon.com în 1995:

Şi ultimul, dar nu cel din urmă:

12. IMDb

“The Internet Movie Database” sau pe scurt, IMDb. Pentru cei care n-au auzit vreodată de acest site, IMDb este o bază de date foarte vastă, pe Internet, cu informaţii despre filme. De la distribuţie şi până la încasări la box-office, fiecare film este prezentat cu mult profesionalism. IMDb a fost lansat în data de 17 Octombrie 1990, iar în 1998 a fost achiziţionat de către Amazon.com.  Acesta era IMDb în anul 2000:

Aşa arătau “giganţii internetului” cu ani în urmă, când Internetul nu era nici pe departe ceea ce este astăzi, iar tehnologia progresa tot mai mult. Probabil că multora dintre voi vi se par destul de banale aceste “înfăţişări” ale site-urilor. Acesta era Internetul acum câţiva ani. Ce este astăzi…vă puteţi da seama şi singuri.

Video-ul are ceva “vechime”, deci mulţi dintre voi s-ar putea să-l fi vizionat deja.

Enjoy!

Nu ştiu dacă Andrei Leonte merita să câştige premiul. Nu am urmărit acest show cu prea mare interes (defapt nu l-am prea urmărit), din simplul motiv că “Vocea” sa mi s-a părut mult peste calitatea X Factor-ului. Totuşi, am avut privilegiul de a vedea o premieră mondială la acest show: o concurenta Diana Hetea, intrată la duel, nu a putut să cânte melodia de salvare datorită unor probleme medicale. Conform regulamentului,  producătorii au difuzat un filmuleţ cu fragmente din toate piesele interpretate la galele live. Deşi nu putea şi nu avea permisiunea medicilor de a cânta, aceasta a fost uşor “forţată” de Paula Seling să cânte ceva. Concurenta a trecut cu bine de acest duel, urmând ca apoi să fie eliminată într-un altul.

Clasament final:

1. Andrei Leonte

2. Alin Văduva

3. Iulian Vasile

Am ales câteva momente care mi-au plăcut:

Răzvan şi Dani anunţă câştigătorul

Laurenţiu Duţă & studenţii X Factor – Amintirile

Andrei Leonte – Someone like you

Alin Văduva & Vunk – Pleacă

Andrei Leonte şi Tudor Chirilă – Vama Veche

Andrei Leonte – 18 ani

Alin Văduva – Cerul

Diana Hetea alege să nu cânte la duel – premieră mondială la X Factor!

Diana Hetea alege să cânte un fragment dintr-o piesă, în ciuda problemelor de sănătate

T&L – Bring me to life

Andrei Leonte – Moves like jagger

Andrei Leonte – It’s my life

Alin Văduva – Fairytale gone bad

Una peste alta, un show bun, în opinia mea. Pentru mine, nu la fel de bun ca şi “Vocea României”, dar unul reuşit. Poate o să acord mai multă atenţie sezonului 2.

Cum era de aşteptat, nici acest show nu a scăpat de critici şi comentarii care au vizat atât câştigătorul, dar şi unele decizii luate de-a lungul emisiunii. E şi normal, deoarece nu poate fi mulţumită toată lumea. Un exemplu ar fi faptul că Andrei Leonte a câştigat datorită faptului că Mihai Morar face parte din trustul Antena. Discuţii pe această temă sunt, probabil, şi în ziua de astăzi. Mă întreb: oare se va întâmpla vreodată ca la o emisiune de genul acesta să nu existe îndoieli sau speculaţii?